Astăzi, Comisia pentru transporturi și infrastructură a Camerei Deputaților a avut pe ordinea de zi proiectul de lege privind Statutul personalului feroviar, trimis de Președintele României spre reexaminare în Parlament. Ședința a avut loc în sistem videoconferință. Federația Mecanicilor de Locomotivă, Federația Națională "Drum de Fier", precum și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii au participat în calitate de invitați.

     În debutul ședinței, președinții celor două federații sindicale - Iulică Măntescu și Florin Dobrescu au luat cuvântul și au făcut un apel către membrii comisiei să fie de acord cu proiectul de lege în forma în care a fost aprobat de Senat, astfel încât feroviarii poată să beneficieze cât mai curând de prevederile unui statut propriu.

     Și ministerul Transporturilor a susținut proiectul de lege, subliniind că este nevoie de acest statut, printre altele, și pentru ca meseriile feroviare să capete căutare pe piața muncii.

     Președintele comisiei, Gavrilă Ghilea, a arătat că nu există un punct de vedere al Guvernului României asupra proiectului de act normativ și a propus amânarea dezbaterii cu două săptămâni, manifestându-și intenția de a se întâlni săptămâna viitoare cu sindicatele și pentru ca Guvernul să-și formuleze punctul de vedere. Supusă votului, propunerea de amânare a fost aprobată cu 8 voturi pentru și 6 împotrivă.

    Astăzi a avut loc o întâlnire între reprezentanții federațiilor sindicale feroviare cu ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, Lucian Nicolae Bode și cu directorii generali ai societăților feroviare CN CFR, CFR Călători și CFR Marfă.

    În debutul întâlnirii ministrul transporturilor a făcut o analiză a situației societăților de transport feroviar în urma restrucțiilor de operare impuse de instituirea stării de urgență. Astfel, volumul de transport de marfă s-a redus cu 9%, în timp ce volumul de transport de călători s-a redus cu 30%. Operatorul național de călători, CFR Călători are 45% din trenuri suspendate. În consecință, veniturile operatorilor feroviari au scăzut în proporție de 16% la CFR Marfă și 75% la CFR Călători. Și Metrorex a înregistrat o diminuare a veniturilor cu 70%. În urma acestei situații, gestionarul infrastructurii feroviare a înregistrat o diminuare a veniturilor din TUI de 5 milioane de lei. Ministerul a cerut societăților să elaboreze analize de impact și să propună măsuri concrete pentru fiecare societate în parte.

    În această săptămână va avea loc o ședință de guvern în care va fi analizată aplicarea unei rectificări extraordinare a bugetului de stat, cu scopul de a ajuta societățile aflate în impas. Ministerul Transporturilor a solicitat Ministerului Finanțelor Publice deblocarea procentului de 10% din alocațiile bugetare, procent care era păstrat ca rezervă în fiecare an, de care beneficiază CFR Călători și CN CFR SA, astfel încât societățile să poată folosi respectivele fonduri financiare.

    Cu privire la plata salariilor, CFR Marfă și CFR Călători au asigurate sumele necesare plății salariilor și pot acorda și prima în valoare de 150 de lei cu ocazia sărbătorilor de Paște. Într-o situație delicată se află CN CFR SA, care din suma de 54 de milioane de lei, necesară plății salariilor, dispune doar de 25.9 milioane, avînd nevoie de un supliment de 28.1 milioane de lei. Acordarea primei de Paște reprezintă un impact suplimentar de 3.5 milioane lei. Ministrul Bode a solicitat conducerii CFR Călători, societate care înregistrează o datorie de 110 milioane de lei la gestionarul infrastructurii, să-și analizeze lichiditățile și să asigure banii necesari pentru plata salariilor la CN CFR SA. De asemenea, ministrul transporturilor a pus în vedere societăților că prima de Paști se va acorda doar în condițiile în care toate cele trei societăți pot să o asigure.

    Pentru sprijinirea transporturilor pe calea ferată, sindicatele feroviare au solicitat, și Ministerul Transporturilor a luat în calcul soluția, ca gestionarul infrastructurii să nu mai perceapă TUI de la operatorii feroviari, până la redresarea situației de criză, fiindu-i asigurată, în schimb, o compensare de la bugetul de stat în valoare egală cu TUI neîncasat.

FML a solicitat amendarea proiectului de lege prin care se intenționa interzicerea cumulului pensiei cu salariul la societățile cu capital integral sau majoritar de stat.

Guvernul României

Domnului Prim Ministru Ludovic Orban

Secretariatul General al Guvernului României

Domnului Secretar General Antonel Tănase

Ministerul Transporturilor Infrastructurii și Comunicațiilor

Domnului Ministru Lucian Nicolae Bode

Doamnei Secretar General Ștefania Ferentz

Ministerul Muncii și Protecției Sociale

Doamnei Ministru Victoria Violeta Alexandru

Ministerul Finanțelor Publice

Domnului Ministru Vasile Florin Cîțu

Spre știință:

SNTFM CFR Marfă SA, Domnului Director General Traian Preoteasa

SNTFC CFR Călători SA, Domnului Director General Valentin Dorobanțu

Având în vedere proiectul de lege “privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative”, care modifică OUG 114/2018, Federația Mecanicilor de Locomotivă din România atrage atenția că prin introducerea în textul legii a prevederilor de la art. I, pct 16, prin care se interzice cumularea pensiei cu salariul, se vor aduce grave prejudicii celor doi operatori naționali de transport feroviar, respectiv SNTFC CFR Călători SA și SNTFM CFR Marfă SA, din următoarele considerente.

În prezent, în sistemul feroviar din România se înregistrează o lipsă acută de personal cu responsabilități în siguranța circulației feroviare, în special la meseria de mecanic de locomotivă. Menționăm faptul că pentru a forma un mecanic de locomotivă este necesară o perioadă de școlarizare, precum și de autorizare pentru conducere pe tipuri de locomotive, tipuri de prestație și pe trase de infrastructură feroviară de 2-2.5 ani.

În aceste condiții, pentru a putea să asigure prestațiile de transport, toți operatorii de transport feroviar atât cu capital majoritar de stat, cât și cu capital privat, utilizează personal care a ieșit la pensie și cumulează pensia cu salariul. Interzicerea cumulului pensiei cu salariul pentru operatorii feroviari cu capital de stat i-ar pune în situația dificilă de a rămâne fără personal care să poată conduce trenurile de călători și de marfă, în timp ce o astfel de restricție nu se aplică operatorilor cu capital privat.

Cu toate că în nota de fundamentare a proiectului de lege, la poziția 2 – schimbari preconizate, alin B, măsuri fiscal-bugetare, lit. e, se motivează că “măsura este necesară pentru a evita presiunile suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat și se propune interzicerea cumulului pensiei cu salariul în instituțiile publice, urmărind astfel îmbunătățirea funcționării instituțiilor statului și asigurarea echitabilă a resurselor bugetare”, constatăm că în cuprinsul textului de lege interdicția este lăsata la modul general, urmând a fi afectate companiile naționale și societățile comerciale la care capitalul social este deținut integral sau în proporție majoritară de stat, chiar și pe cele care nu beneficiază de nici un fel de alocații din partea statului și își desfășoară activitatea într-un mediu concurențial, cum este SNTFM CFR Marfă SA.

Pentru a preîntâmpina cele expuse mai sus și pentru a nu pune într-o situație defavorabilă operatorii de transport feroviar de stat, în raport cu operatorii cu capital privat, este necesară amendarea proiectului de lege la art. I, punctul 16, unde se introduc trei noi articole după art. 41 din OUG 114/2018, în sensul că trebuie lărgită excepția de la aplicarea articolului nou introdus 41¹, stabilită la alin. (3), astfel:

“(3) Prevederile prezentului articol nu se aplică persoanelor pentru care durata mandatului este stabilită expres prin Constituție precum și societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat, cărora li se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli prin hotărîre de guvern.”

O altă variantă ar fi modificarea art. 41¹ astfel:

“(1) Beneficiarii dreptului la pensie pentru limită de vârstă, aparținând sistemului public de pensii, cât și beneficiarii pensiilor de serviciu/pensiilor militare de stat/indemnizațiilor pentru limită de vârstă, anticipată/anticipată parțială, reglementate prin acte normative cu caracter social, care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate.”

SCRISOARE DESCHISĂ

PREȘEDINȚIA ROMANIEI

Excelenței Sale

Domnului Președinte al României, Klaus Werner Iohannis

Stimate domnule președinte,

Federația Mecanicilor de Locomotivă din România, reprezentată legal prin președinte Iulică Măntescu, vă transmitem profunda îngrijorare în legătură cu situația operatorului național feroviar de marfă – SNTFM „CFR Marfa” SA.

Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă – CFR Marfă SA s-a înființat la 01.10.1998, în temeiul HG 582/1998, ca societate comercială pe acțiuni, cu ocazia deciziei nefericite a Guvernului Stolojan de a desființa Societatea Națională a Cailor Ferate Romane – SNCFR si de a separara instituțional activitățile de operare de marfă și de călatori de infrastructura feroviară.

Deși reglementările europene recomandau doar separarea contabilă a activităților de operare și întreținere a infrastructurii feroviare, separarea instituțională, respectiv spargerea SNCFR a fost dictată, de fapt, de apariția anumitor grupuri de interese în domeniul feroviar. De mai bine de 20 de ani, aceste grupuri de interese dictează politica ministerului Transporturilor în materie de cale ferată și numesc directorii societatilor de stat desprinse din fostul SNCFR. La rândul lor, directorii astfel numiți lucrează în strânsă legatură cu grupurile de interese care i-au susținut, subminând activitatea societăților de stat (CFR Marfă, CFR Călători) spre avantajul unor societăți private, mergându-se până la scheme de căpușare a societăților de stat. Acest tip de (dez)organizare a dus la distrugerea întregului sistem feroviar, de altfel singurul model de acest tip din UE, majoritatea statelor optând în continuare pe o organizare de tip Holding, vezi Germania, Austria, Spania, Franța, Polonia, etc., organizare care asigură o cale ferată performantă, sigură și civilizată.