Reprezentanții federațiilor feroviare au avut astăzi o primă întâlnire cu ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, subiectul discuțiilor fiind situația sistemului feroviar.
Ministrul a afirmat că este un ”prieten al domeniului feroviar” și că, de-a lungul timpului, calea ferată a fost subfinanțată cronic. În contextul situației economice generale, determinate de criza economică, se înregistrează și o criză a încasărilor la bugetul de stat iar în domeniul feroviar, puternic afectat de criză, au scăzut veniturile. În aceste condiții, deși Ministerul Finanțelor a stabilit niște limitări financiare ordonatorilor principali de credite, la Transporturi s-a reușit menținerea parametrilor financiari de anul trecut, cu ușoare creșteri în anumite zone, precum întreținerea infrastructurii feroviare.
Având în vedere faptul că situația financiară a societăților feroviare este dificilă, într-o discuție cu premierul Cîțu, acesta a avansat propunerea de a proroga aplicarea Legii 195/2020 - Legea Statutul Personalului Feroviar, pe o durată de un an de zile. Reprezentanții tuturor federațiilor feroviare au respins această propunere, atrăgând atenția că în cazul în care va fi pusă în aplicare, vor apărea conflicte sociale în rândul salariațlor feroviari.
Cu privire la situația CFR Marfă, ministrul Drulă a arătat că societatea a fost devaliată în ultimii 12-14 ani, a ajuns într-o stare critică, și că trebuie găsită rapid o soluție care să fie agreată și de Comisia Europeană. Ministrul transporturilor a propus să aibă loc săptămâna viitoare o întâlnire numai tema CFR Marfă.
Federația Mecanicilor de Locomotivă participă, alături de CNS Cartel Alfa, la o serie de proteste organizate la Președinția României, sediile partidelor din coaliția de guvernare, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii. Concomitent, sunt organizate acțiuni de protest la sediile prefecturilor din județe.
Protestele sunt legate de politicile publice ale coaliției de guvernare dezastruoase pentru salariați și pensionari:
Politica de austeritate în domeniul salarizării:
- salariul minim garantat în plată crescut cu doar 41 lei net. În stabilirea acestei modificări arbitrare a salariului minim guvernul a negat propria formulă de calcul, de asemenea ignorând legislația în vigoare;
- Inghețare a unor drepturi salariale, deși piața muncii din România este la 66% din productivitatea orară medie a UE, iar în ceea ce privește cosul brut al orei de muncă este la 35% din media UE;
- Înghetarea creșterii pensiilor și lipsa justiției sociale în sistemul de pensii;
Blocarea modificarii actualei legi a dialogului social, L62/2011.
- · Deși proiectul de modificare a Legii 62, elaborat cu consultarea partenerilor sociali în ultimii cinci ani se află în faza de raport final, adoptarea ei trenează și nu este asumată de actuala coaliție de guvernare.
- · Lipsa posibilitatii efective de negociere a contractelor colective de muncă sectoriale sau la nivel național. Blocarea negocierii la nivel de sector în ultimii 10 ani a condus la aplatizarea grilei salariale și alinierea salariilor la nivelul salariului minim sau puțin peste, un nivel care nu permite lucrătorilor un trai demn din munca lor. În distribuția salariilor din România regăsim 1,6 mil lucrători cu normă întreagă la nivelul salariului minim, însă ceea ce este și mai îngrijorător, jumătate din totalul lucrătorilor au salarii sub 2700 lei brut, valoarea care depăște cu foarte puțin salariul minim). Negocierea colectivă, prin contractele colective de muncă, este singurul instrument care poate conduce la o așezare echitabilă a salariilor în funcție de calificări, experiență și alte criterii, iar acest instrument este inutilizabil din cauza piedicilor legislative din Legea 62/2011.
Politica fiscală care dezavantajează lucrătorul (43,5% taxe sociale și impozit, față de de 2,45% angajator (pe bază de obligații internaționale), distribuirea inechitabilă a creșterii economice: 52% către capital și cca 38% către lucrători, cu mult mai jos decât media UE, de 47,8% către lucrători.
Lipsa respectului față de legislația în vigoare a guvernului și partidelor politice parlamentare din coalitțe, ex.:
- · Nerespectarea prevederilor legii cosului minim de trai decent (în declarații și program de guvernare) în stabilirea salariului minim garantat în plată, cât și a prevederilor salariului minim european
· Blocarea în Parlament a OUG 79/2017 (transfer taxe de la angajator către lucrător), drept care numeroși angajatori în continuare nu fac modificarea creșterilor salariilor brute.
Calendarul acțiunilor de protest:
FML s-a întâlnit vineri cu Președintele Cosiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, ocazie cu care a înaintat instiuției conduse de acesta o adresă prin care a solicitat sprijin pentru demersurile făcute la Bruxelles în legătură cu situația CFR Marfă. La întâlnire au participat președintele FML, Iulică Măntescu, vicepreședintele FML, Vasile Vlad, secretarul general FML, Radmilo Felix și președintele CNS Cartel Alfa, Bogdan Iuliu Hossu.
În cursul discuției au fost abordate trei probleme principale cu privire la CFR Marfă:
- necesitatea susținerii, pe lângă autoritățile de la Bruxelles a programului de concordat preventiv;
- prelungirea cu 6 luni de zile, de la data încetării stării de urgență/alertă, a termenelor de returnare a ajutorului de stat, considerat ilegal, de care a beneficiat CFR Marfă;
- instituirea unui nou ajutor de stat pentru CFR Marfă, în conformitate cu prevederile legislatiei europene, astfel încât să fie posibilă conversia creanțelor în acțiuni;
- Acordarea în favoarea CFR Marfă a unei compensații pentru pierderile cauzate de măsurile impuse prin institiuirea stării de urgență și, ulterior, a stării de alertă, conform reglementărilor europene recente.
Președintele Consiliului Concurenței a declarat că va acorda tot sprijinul pentru ca autoritățile europene să aprobe programul de concordat preventiv și prelungirea termenelor de returnare a ajutorului de stat ilegal.
Citește mai mult:FML a solicitat Consiliului Concurenței să sprijine CFR Marfă